#frânturi 13. Oradea, un oraș Art Nouveau, ciuperci de prin pădurile de lângă Cluj cu tărie de Bihor și motanul familiei
#decitit și #devăzut Puncte din Oradea, un oraș fain de tot, o plimbare pe La Terenuri, un flahsmob și naționala de tineret, după ciuperci cu tărie de Bihor și Chester.
Oradea. Șerpuind pe străduțele pietonale din centrul orașului, mă gândeam la comoara ca oraș și la orașul comoară, la acest joc al cuvintelor prin care încercăm să forțăm niște sensuri atribuite vreunei urbe anume. Unele ziduri și străduțe ascund, e drept, adevărate comori, puse acolo special pentru a fi descoperite. Trebuie doar să ai ochi să le vezi și să vrei să faci asta. Alte orașe sunt adevărate comori, dar aceste cazuri sunt mai răruțe.
A crescut într-un an cât alții în șapte sau zece. Cumva, întreaga metamorfozare s-a produs sub ochii noștri, căci eram deja la a treia vizită în Oradea. Așadar, e fain, lucrurile se mișcă, orașul are priză la turiști pentru că are ceva de oferit, trebuie doar să ai răbdare și să descoperi. La vreo 150 km depărtare, Cluj-Napoca îți oferă șansa să-ți pierzi răbdarea, de la trafic și până la ce îți oferă. Nici nu ai intrat bine, că trebuie să ieși.
Cetatea Oradea
Din gară, la aproximativ 2.4 km, se află Cetatea Oradea. Este o adevărată emblemă a orașului, un loc în care se țin evenimente culturale și care, în mod special, promite pe viitor să devină din ce în ce mai viu. Noi am găsit deschise doar două-trei dintre ele, un atelier de pielărie, un altul de țesut și unul de ceramică. Se poate zăbovi la muzeul din interiorul cetății, însă, noi am stat destul de prost la capitolul timp și am petrecut timp mai mult pe aleile grădinii din exteriorul zidurilor, acolo unde am și citit legenda cetății. Informații utile puteți regăsi aici. Mai e cale lungă până să ajungă din urmă alte cetăți similare, locuite și împânzite de locuri magice, gen Cetatea Sighișoarei sau Cetatea din Alba-Iulia, dar, Cetatea Oradea vine din urma unor timpuri străvechi și prinde viață într-un cadru fantastic.
Muzeul Țării Crișurilor
La nici doi kilometri depărtare de Cetarea Oradea, dăm peste un alt loc de văzut: Muzeul Țării Crișurilor. La primul etaj, am putut intra în tunelul timpului, o zonă în care este prezentată evoluția Pâmântului din vremurile străvechi și până la apariția omului. Machetele, planșele și ecranele multimedia sunt excepționale, o adevărată lecție pentru copii. Treptat și fluid, se face trecerea înspre zona de istorie a muzeului. De acolo, la parter, am putut vedea o expoziție a câtorva artiști orădeni. Partea deschisă publicului din muzeu se încheie cu un Lapidarium, unde machetele au făcut tot deliciul. Vivariumul nu este punctul forte al muzeului, însă trebuie și el văzut pentru diversitatea vizitei.
Zona pietonală
Comparativ cu orașul Cluj-Napoca, Oradea chiar are o zonă pietonală. Ceea ce se termină la Cluj aproape imediat ce începe, la Oradea, se desfășoară ca un evantai de străduțe pe care nu intră mașinile. Palatele vechi și recondiționate fie în galben, fie în turcoaz, împresoară țesătura aceasta, iar pe alocuri, vezi inspirații certe de la orașul aflat într-o oarecare vecinătate, Budapesta. Din multe puncte de vedere, atunci când vine vorba despre inspirații, pare că Oradea nu se uită spre est, spre Cluj-Napoca, ci spre vest, spre capitala Ungariei. Se vrea puțin mai mult. Biserica cu Lună sau Palatul Moskovits Miksa străjuiesc și dau farmec centrului. Totul este gândit spre o recondiționare constantă a clădirilor, unele dintre ele părând să aibă lucrările finalizate de puțin timp. Nota centrală este dată de art nouveau, însă mai sunt clădiri care fac rabat de la acest leitmotiv. Unele fac trimiteri înspre ramura secession-ului austriac, însă majoritatea pot fi admirate pe exterior, fiind nevizitabile. Cum era de așteptat, după ce bați la picior această zonă, ai nevoie de hidratare. Nu vei duce lipsă, sunt terase la tot pasul, cam pentru toate gusturile. Prețurile sunt, în mare, de centrul unui oraș, dar sub ce vei găsi la noi în centru, în Cluj-Napoca.
Clădirile vechi, multe în stil Art Nouveau
În continuarea punctului precedent, Oradea are clădiri vechi de o frumusețe răpitoare. Nu e doar atât, ele sunt foarte bine întreținute și recondiționate într-un stil foarte plăcut ochiului. Amplasate cu precădere în zona centrală, deși noi am străbătut la picior și străduțe adiacente centrului și am regăsit și pe acolo clădiri interesante, clădirile vechi par a fi adevărate monumente de care cineva are constant grijă. Acesta a fost sentimentul la primele două vederi aruncate spre ele. Pe zona pietonală, ți se desfășoară o salbă de palate, mare parte nevizitabile, e drept, care m-au făcut să mă întreb: cum au reușit? Nu am știut faptul că Oradea este singurul oraș din țară inclus în rețeaua europeană a orașelor Art Nouveau, un titlu ce i-a fost acordat în anul 2011. Sunt destule clădiri din oraș ce sunt construite în acest stil, una dintre ele atrăgându-mi în mod special atenția și ratând-o de această dată: Casa Darvas La Roche. Evident, acesta un prilej tocmai bun de revenit pentru a complet serie comorilor de descoperit în Oradea.
Orașul este aerisit
Chiar dacă acum am făcut întreg traseul pe jos, venind cu trenul la Oradea, mai toate străduțele, inclusiv din centru, nu mi-au părut aglomerate. Clujul îți dă mereu senzația de sufocare, nu contează de zi, luni, miercuri sau sâmbătă. Constant sunt cozi interminabile de mașini. În Oradea, în schimb, centurile ocolitoare par să fi scos traficul din oraș și să-l fi mutat departe. În acest context, centrul respiră, el este al oamenilor veniți acolo să admire și descopere lucruri. Pare să aducă mai mult cu un oraș dedicat oamenilor decât unul axat pe mașini.
La Terenuri, Cluj-Napoca, sâmbătă, 24 septembrie. Edilul orașului a mai făcut un live pe ceva rețea socială trăgând la poartă și duelându-se cu tinerii pasatori de minge din naționala României. Am reușit să-l prind în chip pe Emil Săndoi alături de Marius Nicolae. Cam atât despre asta, că nu pot spune mai mult.
Eu mă aflam acolo, de fapt, pentru acest flash-mob. Între timp, mai văd și alte cele.
Acesta este vârful Măgura, un locșor de pe lângă Cluj-Napoca, la căutat de hribi. Ne-am ales cu o tură foarte bună și de o tocană, cum s-ar spune. Desigur, multe de genul:
Într-un final, a meritat efortul, că totul s-a dres cu ceva iute și tare din Bihor, dacă tot am început cu Oradea:
Vreme de câteva zile bune, la Cluj-Napoca, s-au tot mutat astfel de instrumente pe lângă Cluj Arena:
Uneori, pare că noi, pe aici, știm doar să montăm-demontăm standuri. E o dilemă de-a mea, de ce?
Era cazul să vă prezint și motanul familiei, cel mai boier tip de genul din lume…probabil.
Până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)