#frânturi 15. Zile la Cluj, fain sau nu, la surechi pe rit vechi, lista celor afectaț atinși de coșmar și o geacă de piele
#frânturi 15. Zile la Cluj, fain sau nu, la surechi pe rit vechi, lista celor afectaț atinși de coșmar și o geacă de piele
#decitit Scurte impresii despre ieșire de seară, obiceiuri vechi din vița de vie și o prezentare a celor care vor vorbi despre coșmar (afecte sau afectați. de discutat)
Zi-le de Cluj, să știe cum te-ai (pe)trecut prin oraș!
Tumult, zile de fast, proiecții, artificii, concerte, tarabe, mulțimi prin centrul urbei, alte tarabe și atmosfere, toate au fost și toate s-au dus lăsând Clujul cuprins de mrejele aceleași enigme: este acesta sau nu cel mai fain oraș din România? Eh, sunteți culmea și voi, ce dilemă puteți avea. Normal că…habar nu am. Dacă ești turist în Cluj-Napoca și ți-ai ales să-l vizitezi fix în weekendul trecut, de zilele orașului, ai mari șansă să fii înmărmurit și siderat în fața a ceea ce ai văzut. Dacă ești într-o stare constantă de pasaj prin Cluj, nu se pune naveta zilnică prin trafic în drum spre treburile tale, s-ar putea să ți se pară cel mai fain loc de pe la noi. Sâmbătă seara, pe la orele 23.00, s-ar putea, iarăși, ca Brașovul să doarmnă, de exemplu. În Cluj, lumea încă mișuna pe străzi.
Cam multe s-ar putea-uri, dar, hei, nu e știință ce facem noi aici, doar medităm abstract sau nu asupra unor chestii mai mult sau mai puțin existențiale.
Cum s-au văzut toate celelalte din afară? Spuneți voi mai bine. Noi, cei care locuim Clujul zi de zi, suntem subiectivi și-l vedem cu toate problemele pe care le trăim zilnic.
Una de la fanfară, din alergarea spre casă de la birou
La surechi
Înainte de o ieșire în oraș, de seară, cu gașca de copii, am fost la surechiat/ la surechi. Pentru cei mai neavizați cu aceste regionalisme, asta înseamnă popular culesul strugurilor. Mireasma îmbietoare de struguri, culesul în sine, albinele care-ți dădeau târcoale la un pas să te înțepe, gălețile turnate în cadă și strivirea strugurilor în șitău îți dau o stare euforică. Nu știu exact de ce anume, poate din cauza unui lucru dus la capăt, nu știu dacă și bine, dar multe tipuri de activități care au loc în contact direct cu natura au acest efect. Bine, o să-mi menționați mustul și viitorul vin ce urmează să-ți desfete simțurile, dar, să ne oprim aici. De sus din vie:
Un, doi, trei, boom!
Podul de piatră de miliarde s-a dărâmat! Scurtă-n plex, dar lungă-n vorbă. Se zice că vorba lungă ar fi sărăcia omului. Cam așa puteau unii să renunțe la meme-uri, să rămână doar fapta în sine, poate ar fi fost mai…străpungător mesajul. Așa, trenul în flăcări de pe pod începe să semene a ghidușie. Continuați, vă rog.
Doar o geacă de piele, atât
Yanis Varoufakis, fostul ministru de coșmar al Greciei, de comșar pentru UE, își lărgește orizontul. Organizația sa, DiME25, a început să prindă glas și pe la noi, oficial sau mai oficial.
Founded in April 2019 by DiEM25, the Green New Deal for Europe campaign aims to unite Europe’s communities, unions, parties, and activists behind a shared vision of environmental justice.
În afară de pumni și pixuri pe niște bannere, de niște coordonatori de campanie mai vizibili, Varoufakis, Zizek sau Chomsky - discutabilă analogie, campanie nu înseamnă nimic în unele țări. De exemplu, la noi, organizația asta = diem25bucuresti@gmail.com. Nimic altceva, zero! Păcat, Varoufakis ar fi putut fi ceva ce încă nu e sau nu va fi niciodată.
Invitație de sau la coșmar, la experiența sa
Acest newsletter, prin puterea cu care a fost investit ca partener, vă invită la cea de-a patra ediție a Colocviului Internațional de Cinema, Teatru și Psihanaliză, cu tema EXPERIENȚA COȘMARULUI, care va avea loc în zilele de sâmbătă și duminică, 22 și 23 octombrie, la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în Sala Cinema și online, pe ZOOM.
Credențiale de acces platformă online Ziua 1: Meeting ID: 842 5761 8498
Passcode: 499729
Credențiale de acces platformă online Ziua 2: Meeting ID: 861 1797 0147
Passcode: 277096
Mai jos, vă prezint cartea autorilor, prezentarea succintă a celor care vor avea prezentări la eveniment:
David Bernard este conferențiar la Universitatea din Rennes în psihopatologie, psihanalist AME, membru EPFCL și membru al laboratorului RPpsy, Cercetare în psihopatologie și psihanaliză. Predă la Colegiul Psihanalitic al Vestului Franței. A contribuit la volumele: Arta de a repeta. Psihanaliză și creație [L’art de répéter, Psychanalyse et création, 2014], Suferințele ființei [Souffrances de l’être, 2013], Autistul creator [L’autiste créateur, 2013], Introducere în psihanaliza lacaniană. Repere epistemologice, conceptuale și clinice [Introduction à la psychanalyse lacanienne. Repères épistémologiques, conceptuels et cliniques, 2010]. Autor al cărților : Diferența sexului [La Différence du sexe, 2021], Lacan și rușinea [Lacan et la honte, 2019].
Ioana Micluția este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, doctor în psihiatrie, disciplina Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, Șef de disciplină, Departamentul de Neuroștiințe Clinice, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Șef Secție Psihiatrie II, psihoterapeut și formator în Psihodrama Clasică, cu supraspecializare în Sexologie. Președinte al Asociației de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, membru fondator al Asociației de psihodramă clasică „Jacob Levi Moreno”, membru al board-ului A.R.P.P. până în 2018, Membru al IAGP, ESSM, AMSR, membru fondator ARD. Înființează serviciile: de depistare și monitorizare a primului episod psihotic, a tulburărilor cognitive și metabolice în schizofrenie, tulburare afectivă bipolară; servicii de comunicare, informare în timpul pandemiei COVID-19, site dedicat persoanelor cu schizofrenie. Domeniile sale de interes sunt: tulburări cognitive la primul episod psihotic, schizofrenie, tulburări metabolice, imunologice, genetice în schizofrenie, TAB, alcoolism. Autoare a zeci de articole de specialitate, de capitole de volume și cărți, dintre care amintim: Psihiatrie (mai multe ediții) și Dicționar de sexologie (împreună cu Rodica Macrea).
Ioan Mateiciuc este director la Centrul Cultural Siret, președintele Asociației Peter Tomaschek și doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Filosofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, cercetând problema imaginarului social și a relațiilor de putere în cadrul cinematografiei utopice. A publicat în revista Hermeneia - Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism articolul “The Utopian City: A Boundary of Filmic Reality” și în revista Theatrical Colloquia/ Colocvii teatrale articolul “Mime Language. From Singularity to Community”. Scrie și publică regulat articole și studii culturale în reviste de profil din țară.
Bogdan Lucian Guțu este regizor de teatru şi, actualmente, scenarist de film, doctorand al Școlii doctorale din cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași cu un studiu interdisciplinar bazat pe psihanaliză, analizând funcțiunile teatrale ale „actului ratat” ca proces psihic utilizat atât în dramaturgie, cât și direct pe scenă. A absolvit Regia de Teatru în anul 2017 în cadrul UNAGE. Examenul său de licență, 1+2 sau Scene din viața de cuplu reprezintă un spectacol-laborator, realizat plecând de la textul Hora iubirilor scris de Arthur Schnitzler. Este pasionat de pictură, de istorie și de sociologie, proză, dar și de scenaristică, în momentul de față având realizate mai multe scenarii de lung și de scurt metraj. Începând cu 2022, este membru al Forumului Câmpului Lacanian din România.
Sara Rodowicz-Slusarczyk este psihanalistă în Varșovia, Polonia, membru fondator al Forumului Polonez al Câmpului Lacanian și membră a EPFCL, Școala de Psihanaliză a Forumurilor Câmpului Lacanian. Ea deține un doctorat în psihopatologie și psihanaliză la Universitatea Paris VII, cu o disertație intitulată „Limitele frumosului. De la întrebarea estetică la miza etică în practica psihanalitică“ [« Les limites du beau. De la question esthétique à son enjeu éthique dans la psychanalyse »]. Sara a organizat numeroase seminare și activități prin care a propagat psihanaliza în Polonia și a prezentat multiple cercetări psihanalitice internaționale. De asemenea, ea e absolventă onorifică a Academiei de Arte Frumoase din Varșovia și autoare de proiecte artistice și texte perfomative.
Marian Sorin Rădulescu este profesor de limba engleză, traducător, scriitor, programator de filme de cinematecă, blogger, critic de film. Membru al juriului la Festivalul Filmului Central European, Timișoara (2018). Absolvent al Facultății de Filologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara (1995). Autor al cărților de film: Pseudokinematikos. Fals tratat de cinema românesc (Ed. Theosis, Oradea, 2010), Pseudokinematikos 2. Bucuriile filmului (Ed. Theosis, Oradea, 2012), Pseudokinematikos 3. Între viață și filme (Ed. Filos, București, 2016), Mircea Veroiu, poezia unei lumi tragice (Ed. Noi Media Print, București, 2018), Mircea Săucan, geometrii poetice (Ed. Noi Media Print, București, 2019), Noul Cinema, două decenii și ceva. Secvențe din cinemaul românesc la început de mileniu trei (Ed. Noi Media Print, 2020). Colaborator la revistele “Convorbiri Literare”, “Tribuna”, “Ateneu” și “FILM”.
Noemina Câmpean este cercetătoare independentă, poetă și membră a Forumului Câmpului Lacanian din România. Ea practică psihanaliza și deține un doctorat Summa cum laudae în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2016), Facultatea de Litere, și o bursă de studii doctorale la Academia Română din București cu teza August Strindberg și Ingmar Bergman. Perspective comparatiste asupra durerii inocentului, carte publicată în 2018 (Școala Ardeleană & Eikon Cluj Napoca). Organizează Colocviul Internațional de Cinema, Teatru și Psihanaliză. A publicat articole despre relația polimorfă dintre cinema, teatru și psihanaliză la Strindberg, Bergman, O’Neill, Herzog, Zanussi, Jelinek, Haneke, Beckett, Milo Rau ș.a.m.d. A beneficiat de stagii de cercetare la Universitatea Jean Moulin Lyon 3, Franța, și la Universitatea din Copenhaga, Danemarca. Volume de poezie publicate: Nudul lui Pilat (București, 2005); Culori ectopice (București, 2022).
Javier Jiménez León practică psihanaliza în Mexic. El este profesor universitar, consacrându-se revizuirii și corecturii de texte de peste 20 de ani. Autor a multiple articole axate pe subiecte variate, de asemenea autorul a mai multor cărți, printre care : Cântecul lebedei : între partituri, psihanaliză și muzică. A publicat o carte de confesiuni psihanalitice cu Lucia Barlocco : Limbile Babel : litere de pasaj și psihanaliză. Pentru prima dată [Las-Lenguas de Babel: Letras de pasaje | Psicoanálisis | Primera vez, Ed. F)r(icción, 2022]. Invitat de către Mariana Báncora, editoare-șefă la Casa de Editură Escabel, a participat la revizuirea și la editarea anumitor texte publicate de Forumul Analitic din Río de La Plata (FARP).
Dumitru Grosei este regizor, scenarist și producător de film. Studii de Drept la Universitatea din Iași (1992-1994), pe care le abandonează pentru studii de film la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale, specializarea Regie de film (1994-1999). El este director al Arhivei Naționale de Film a Republicii Moldova (2016-2017), președintele și fondatorul Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova Alternative Cinema din 2012 și Senior Art Director la True Media Comunication, organizator al Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, eveniment ajuns la a VIII-a ediție. Dintre filmele sale premiate la numeroase festivaluri internaționale amintim: Eine Kleine Nachtgeschichte (1997), Voilà (1999), Staroverii (2002), Cadoul (2014), Ecouri (2015), Today Artist, Tonight Taxist (2018), Dante Cafe (2018), Călărași – un ținut la poarta raiului (2019), Reîntoarcerea (2019).
Delia Nan este psihanalistă, membră a Forumului Câmpului Lacanian din România și a Şcolii de Psihanaliză a Forumurilor Câmpului Lacanian (EPFCL). A absolvit Universitatea de Medicină din Timișoara și Facultatea de Teologie Ortodoxă. A fost medic specialist în boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș pentru aproape 30 de ani și din 2011 lucrează în psihanaliză. Este director de publicație la revista de psihanaliză a FCL România Inter-zis. A publicat numeroase studii de psihanaliză în Mensuel de l’EPFCL France (Passage à l’acte et psychose, 2017), Studia Philosophia UBB (The Other. The Women of Woody Allen, 2020), Studia Dramatica UBB (The Lost Children of Neverland. A few considerations over J. M. Barrie, Peter Pan and… Michael Jackson, 2021), International Journal on Humanistic Ideology (Medic! Ou… héros et tombeaux (Névrose vs psychose dans des temps de détresse), 2022).
Radu Țurcanu este psihanalist și psiholog clinician la Paris. El este membru al EPFCL (Şcoala de Psihanaliză a Forumurilor Câmpului Lacanian), analist membru al Școlii (AME), director al EPFCL (2018-2020) și actual membru al Consiliului Director al EPFCL, director al IRAEC (Paris), Institut specializat în psihanaliza copilului, adolescentului și familiei. Membru fondator al Forumului Câmpului Lacanian din România și inițiator, împreună cu Virgil Ciomoș, al FCL RO și al primelor instituții de transmitere a psihanalizei lacaniene și de formare a psihanaliștilor de orientare lacaniană din România. A coordonat, împreună cu Virgil Ciomoș, volumul colectiv Nu e nebun cine vrea. Introducere în psihanaliza lacaniană. Teoria și practica psihozelor (Ed. Școala Ardeleană, 2017) și, împreună cu Françoise de Gandt-Gauliard, volumul Freud s’invite à l’accueil parents-enfants (Eres, 2013). Autor a numeroase studii și articole despre psihanaliza lacaniană și freudiană, despre clinica psihanalitică cu copii și adolescenți, publicate în diverse volume și reviste în franceză, engleză și română.
Flaviu Câmpean este filosof de formație, practică psihanaliza și este membru EPFCL Franța și FCL România. A fost președintele Forumului Câmpului Lacanian din România între anii 2020 și 2022. A predat Filosofie Modernă și Contemporană și Filosofia Dreptului la Universitatea Babeș-Bolyai. El deține un doctorat în Filosofie cu o teză intitulată Identitatea melancolică la Søren Kierkegaard (summa cum laudae), carte publicată la Școala Ardeleană & Eikon Publishing House Cluj-Napoca în 2020. A beneficiat de stagii de cercetare la Lyon și Copenhaga. Interesele lui includ: psihanaliză, filosofie continentală modernă și contemporană cu accent pe secolele XIX și XX, teologie clasică și contemporană, fenomenologie franceză, filosofie politică, abordări filosofice și psihanalitice ale cinematografiei și literaturii. În 2021 a coordonat două numere consecutive din International Journal on Humanistic Ideology (revista Academiei Române, Filiala Cluj, Institutul de Istorie George Barițiu, Departamentul de Cercetări Socio-Umane) cu tema Moștenirea umanistă și literară a lui Kierkegaard. Este de asemenea organizator al Colocviului Internațional de Cinema, Teatru și Psihanaliză, Cluj-Napoca, participând anual cu intervenții.
Virgil Ciomoș este filosof, profesor universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Filosofie al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, psihanalist, membru al EPFCL (Şcoala de Psihanaliză a Forumurilor Câmpului Lacanian), membru fondator al Forumului Câmpului Lacanian România (FCL RO), director al Departamentului de Cercetări Socio-Umane, Filiala Cluj a Academiei Române, fondator și președinte al Societății Române de Fenomenologie și al Colegiului European. Cărți publicate: Timp și eternitate. Aristotel, Fizica IV, 10-14. Interpretare fenomenologică (Paideia, 1998), Conștiință și schimbare în Critica rațiunii pure. O perspectivă arhitectonică asupra kantianismului (Humanitas, 2006), De la experiența sublimului la starea de excepție (Paideia, 2006), Être(s) de passage (Zeta Books, 2008), plus alte volume colective, printre care Nu e nebun cine vrea. Introducere în psihanaliza lacaniană. Teoria și practica psihozelor (Ed. Școala Ardeleană, 2017), împreună cu Radu Țurcanu.
Ioana Ciovârnache este traducătoare și profesoară de filosofie. Interesele sale în psihanaliză datează din 2012. Este membră a Forumului Câmpului Lacanian din România, traduce textele conferințelor pentru evenimentele forumului și a contribuit la traducerea unei cărți de psihanaliză. A publicat mai multe articole referitoare la relația psihanalizei cu filmul, participând la colocviu încă de la prima ediție.
Cristian Bodea este cercetător la Departamentul de Cercetări Socio-Umane (DCSU) din cadrul Institutului de Istorie George Barițiu al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca și cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Departamentul de Filosofie. A publicat numeroase studii în reviste de specialitate, este autorul cărții Hiatus. Problema fenomenologică a inconștientului (Eikon, 2018) și coeditor al volumelor colective Describing the Unconscious. Phenomenological Perspectives on the Subject of Psychoanalysis (Zeta Books, 2020) și Povestind suferința. Aspecte subiective în boală și suferință (Presa Universitară Clujeană, 2022). Cristian Bodea este membru al Societății Române de Fenomenologie (SRF) și al Centrului de Filosofie Aplicată (CFA) al Universității Babeș-Bolyai.
Călin Ciobotari este conferențiar universitar dr. habil. la Facultatea de Teatru, Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, profesor asociat al Facultății de Filosofie și Științe Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, critic de teatru, redactor șef al revistei Dacia literară (Muzeul Național al Literaturii Iași), observator cultural la festivaluri naționale și internaționale de teatru, producător și realizator al emisiunii Scena (postul Apollonia TV), membru UNITER, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, filiala România. Printre cărți publicate se numără: Actual și inactual în metafizica lui Lucian Blaga (Princeps Edit, 2008), O istorie dialogată a Teatrului Național Iași (Princeps Edit, 2010), Teatrul Luceafărul. Cortine de cuvinte (Timpul, 2011), Regizorul, acest… (Opera Magna, 2013), Semne de scenă (Opera Magna, 2013), Marginalii lui Cehov (Ed. Univ. Al. I. Cuza, 2015), 365 de dialoguri teatrale (Artes, 2016), Introducere în estetică. Abordări filosofico-teatrale (Artes, 2017), Regizorul și textul. Practici de lectură (Artes, 2017), De la Cehov la Shakespeare. Hamlet în Livada de vișini (Junimea, 2018), Recitindu-l pe Gorki. Un teatru la marginea crizei (Junimea, 2021).
Liviu Dospinescu este profesor titular la Departamentul de literatură, teatru și cinema al Universității Laval (Québec, Canada) din 2008. El este interesat de strategiile dramaturgice ce conduc la experiența imersivă în „teatrul fenomenologic“ al lui Samuel Beckett, de fenomenele interdisciplinare în teatrul contemporan, dar și de studiile culturale aplicate artelor scenei. A explorat „genetica interculturală în teatrul din Balcani“ (FRQ-SC, 2013-2016), „exodul sirian în teatrul realului“ (CRSH, 2017-2020) și, în prezent, desfășoară cercetări despre „reprezentările catastrofei umane ca rituri de trecere“ (CRSH, 2021-2026). Liviu Dospinescu este de asemenea regizor, actor și autor, practica sa actuală înscriindu-se într-un teatru de cercetare; a explorat „filmul viu“ (Live Movie) ca gen nou în proiectul „Scriituri scenice pentru ecrane permeabile“ (2010-2013), contribuind astfel la dezvoltarea esteticii hiperrealiste în teatru prin intermediul a două creații experimentale, Cutia și Nisipuri vii. Este membru asociat al Cercului interdisciplinar de cercetări fenomenologice (CIRP), membru al Institutului patrimoniului cultural (IPAC) al Universității Laval, al Comunității de cercetare interdisciplinară asupra vulnerabilității (CRIV), al Asociației internaționale a criticilor de teatru (AICT), precum și membru corespondent al Académie du Var (Franța). Începând cu 2022, este membru al Forumului Câmpului Lacanian din România.
Până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)