

Discover more from Filosofii cotidiene la frontală
#frânturi 31. Genunchiul lui Ahile, o dilemă despre infrastructură și de ce sunt românii cei mai dificili clienți
#devăzut și de #citit momentul de decădere și de apogeu, totul în jurul unui genunchi al lui Ahile.
Când simți că ți-a trecut ceva pe la urechi și pare că ai scăpat, când ceva care ține de existență sau de o stare profundă, ei bine, se întâmplă fix asta, atât, nimic mai mult:
Cântã, zeițã, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,
Patima crudă a fugii în van l-a cuprins
Sufletul său fuse trimis să vadă lumea cealaltã,
Să se-mplinească vrerea și focul nestins.
Când, în genunchi, sta lovit de durere
Își ridică fruntea spre cerul albastru-nsorit
Și își înfipse genunchiu-n zăpada-ntărită
Își ridică trupul în zare de-oțel dezmorțit.
Fiul lui Zeus, parol!, scruta-n orizont niște baloane
Un tremur greu răspândit spre lume să piară
Pentru c-Ahil cutezase fortuna să-nfrunte
Când prea-mărit se uită în sus să se-crunte.
Ca să-și răscumpere mândra situare de sine
Goni prin păduri, creste spre regăsirea de bine
Daru-nchinat spre-a muzei venire
Făcu din Ahil mândru fugar fără oprire
Fie ca zeii-ntronați în Olimp să-l ajute
Roade de aur, trufaș pe Pământ să se-nfrupte.
Gloria ușor să o ia și cu bine s-ajungă acasă!
Greu de tot cu turismul la noi pentru că…infrastructură
N-avem infrastructură, dar, no, nu prea avem nici servicii. E o continuă vale a plângerii atunci când vorbim despre turismul local. S-au arătat mulți curajoși și isteți care au promovat #staylocation-ul în pandemie și imediat după, dar ei își cam trăgeau poze de peste mări și țări pe rețele. Care-i baiu? Țară faină avem, locuri minunate - bifat, oameni ok - pe ici-colo. De umblat, eu spun mereu că le-am dus pe fete în extrem de multe locuri de pe la noi, dar, rămân mereu în minte discuțiile: cum se face că avem prețuri așa de mari și servicii așa de…puține? Dacă te duci la munte, la ski, că fetele s-au apucat de sportul ăsta, și faci eroarea să compari cu ce ai găsi prin, să spunem, Slovacia, ieșim în dezavantaj, de la acces, la cazări, mâncare sau alte cele. De ce?
Dacă vorbim de mare, la fel, iei decizia să conduci mai mult, dar, să ai parte de ceva ok. Trekking-ul pe la noi are o magie aparte, căci avem munți încă sălbatici, pentru cei care degustă acest aspect. Totuși, și aici, dacă ne uităm la elementele de mai sus, iarăși ieșim prost. Ne scapă ceva pe undeva, iar acest lucru poate fi tocmai infrastructura, zisă metaforic, căci asta poate cuprinde și alte chestiuni, în afară de starea drumurilor.
Hai, dacă e tot despre turism: Traseul cicloturistic Velo Apuseni de 227 km care va lega Alba, Bihor și Cluj a primit aprobarea de a fi finanțat prin PNRR. Contractul va fi semnat în luna martie 2023, conform cluj.info. Cei mai mulți km de biciclete vor fi pe teritoriul județului Bihor, 99,3 km. Suntem pe drumul cel bun, în sensul în care mai facem una-alta, dar e prea puțin, e prea lent. E loc de mult mai bine și e nevoie să apăsăm pedala de accelerație pentru a recupera ecartul față de alte locuri.
De ce sunt românii cei mai dificili clienți pentru un programator
O reluare, subscriu, dar, e încă validă și merită adusă mereu în discuție
Rareș Iordache: Cea mai funny replică primită de la client? Care sunt cei mai dificili clienți cu care ai lucrat? De ce?
Marius Străjeru: Nu știu dacă e cea mai amuzantă replică, dar știu că am râs o perioadă pe seama asta. Un client, în timpul unui demo în care îi prezentam ce funcționalități am dezvoltat în ultima lună, a răspuns. “I like it very much, but can you make the page look a bit more sexy?“. Am rămas blocat puțin, apoi, am început între colegi să facem tot felul de glume care nu pot fi reproduse aici. Nici până astăzi nu am aflat ce a vrut sa spuna cu asta. Cât despre relația cu clienții, în general….
Nu vreau să dau nume, dar, de departe, clienții români sunt cei mai dificili. Nu toți, dar majoritatea da, (cu asta sper să mă scot în caz că unii dintre foștii mei clienți români citesc asta. Sper ca toți să zică…”aha, pe mine m-a exclus din lista de clienți dificili.”). Nu știu care e motivul, dar majoritatea au mentalitatea de “eu îți plătesc salariul, faci ce zic eu, cum zic eu și când zic eu”. Majoritatea nu sunt deschiși la sugestii pentru că ei “fac vânzări de ani de zile și au clădit un business de la zero”. Nu pot să contest asta, dar atitudinea nu e chiar cea corectă. Dar nu e nicio problemă. Și mie îmi place să zic din când în când, cu un zâmbet larg pe față, “ți-am spus eu”.
…
Rareș Iordache: Tocmai ai făcut praf ceva pentru un client. Cum îl faci să zâmbească în continuare, cu tot cu proiectul bușit?
Marius Străjeru: “Se putea și mai rău. Puteam face upgrade cu ultimele funcționalități pe care le-am dezvoltat în ultimele săptămâni”. Asta după ce îi spun că avem backup și procedură de restore .
Dacă ai chef să arunci un ochi peste tot interviul, e aici.
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)