#frânturi 43. Autenticitate de Făgăraș, copaci de Cluj și cum se simt croații în zona euro
#decitit și #devăzut ce bere și delicatese am recomandat la Făgăraș Fest, de veghe la copacii din Cluj, cum se simt croații mai euro decât erau și The Witcher
De sus, din Dealul Clujului, vezi cum sunt schimbați copacii în centrul aproape veșnic șantier al orașului cu mirosuri și prețuri occidentale. No, aici, ați spune că suntem așa de gingași și atenți că nu lăsăm nici arborii să fie la întâmplare. Vigilență și grijă la cote maxime. Se mai încăpățânează unii și se leagă de arborii vechi, vechi, da?, pentru a nu fi schimbați cu palmieri. Mai sunt alții care nu apreciază cimentarea unor zone de promenadă, contrar logicii care încurajează progresul. E fain, dom’le, de luni înșiruite vezi doar șanțuri, praf, moloz și betonare. Simboluri veritabile ale împinsului lucrurilor drept în față, înainte cu ochii larg închiși.
Revolta oamenilor împotriva tăierii sau strămutării arborilor are legitimitate. Ca profil valoric vorbim de valorile relaționale, când arborii (în acest caz) reprezintă mai mult decât valoarea lor instrumentală/estetică. Umbra, aspectul frumos, reglarea microclimei sunt contribuțiile intrumentale ale arborilor. Intrumentale. Valorile instrumentale, tangibile sau intangibile sunt legitime și conceptul de „servicii ecosistemice” este construit practic pe aceste valori.
Valorile relaționale sunt pe alt plan decât cele instrumentale. Identitatea este o manifestare a valorilor relaționale. Sinele și arborii (în acest caz) pot constitui un întreg, pentru că arborele s-a „strecurat” pe parcursul anilor în „sufletul”, identitatea personală a oamenilor. Poate mulți s-au așezat sub coroana acestor arbori să reflecteze, să fie singuri un pic. Sau privirea lor depanează amintiri din studenție sau cu persoane drage din trecut sau prezent. Sau cine știe, diferite stări, poate marcante pentru dezvoltarea personală. Nici nu contează aceste detalii. Contează că arborii pot fi în oameni. Poate arborele nu este atât de important precum este relația dintre sine și arbore, însemnătatea arborelui pentru om.
De aceea, același arbore poate însemna valori instrumentale pentru unii și valori relaționale-identitare pentru alții. Când arborele nu este altceva decât o valoare instrumentală, se poate lejer schimba cu un alt arbore. Sau cu 3 arbori. Tot umbră vor da, verzi vor fi și vor fotosintetiza. Cu cât sunt mai mulți, tehnic, cu atât mai bine. Dar nu vor fi Arborii aceia care au crescut în oameni, care ghidează oamenii și care fac din spațiul urban Loc pentru oameni. Înlăturarea acelor Arbori înseamnă ruperea unor bucăți din oameni. Și oamenii nu vor asta, nu vor să fie sfâșiați. Protejează arborii și prin asta protejează un colț de identitate personală.
Valorile relaționale sunt și ele legitime așa cum sunt valorile instrumentale legitime. Ambele.
De aceea, păstrând acei tei și plantând alți zeci de arbori cred că ar fi cel mai bine. Din punct de vedere relațional, teii bătrâni pentru generația mea+ și arborii tineri pentru generația băiețelului meu. Și să avem grijă de cei tineri pentru că vor crește în oameni și cândva copii de azi vor forma scut de apărare pentru arborii tineri plantați tot azi. Din punct de vedere instrumental, arbori de toate vârstele pentru verde, pentru mediu sănătos, pentru umbră, pentru polenizatori și păsări. Profesorul Tibor Hartel/ sursa cont Facebook
Între timp, a fost încă o ediție a Turului Ciclist al Sibiului, adică evenimentul acela care pune atât de frumos în evidență centrul orașului și împrejurimile sale. Nu e de ridicat în slăvi, e doar de menționat că un oraș mai mic poate să-și pună frumusețea în evidență mai bine ca unul mai mare, mai bogat și mai avar.
Evident că pot traversa orașul dintr-o parte în alta pe pista de biciclete
Făgăraș Fest sau despre lucrurile autentice
Haideți să vă povestesc despre lucruri mai plăcute, despre autenticitate, despre bere bună și producători locali. Am descoperit toate aceste lucruri la Făgăraș Fest, ediția 2023. Prima zi a festivalului a adus niște picuri de ploaie și temperaturi de final de toamnă. Am stat ce am stat până la primele fulgere la orizont și norii deasupra capului. A doua zi, în schimb, totul a mers ca uns: atmosferă faină, mâncare bună, dar, care s-a cam scumpit de la o zi la alta pe alocuri (punct negativ, căci am găsit vreo doi comercianți care au practicat treaba asta și m-a cam pus pe gânduri), bere și mai bună plus un șerbet demențial.
Degustători fini am fost, dar, am încărcat cu șerbet de cafea și zacuscă de la Poiana fermecată. Îmi place foarte mult ideea de producător local, o susțin și încerc să promovez pe cât pot fiecare mică afacere faină. Așa am găsit cortul acesta magic cu șerbeturi care mai de care. Era un soi de gustul copilăriei dar dus la alt nivel. Evident că vreo 30% din toată treaba a fost făcută de farmecul doamnei care nu doar că ne-a povestit vrut și nevrute, dar ne-a și servit cu o afinată de nota zece. Așadar, recomand călduros.
Căldura ne-a tras aproape de zona unde ne puteam hidrata. Am dat astfel peste cortul Augusta, o bere cu un caracter aparte. Mica fabrică se află în orașul Avrig și se poate vizita. Au avut două soiuri: blondă și roșcată, cea din urmă fiind preferata mea. Din nou, nu doar gustul în sine m-a făcut să revin, ci și buna dispoziție a oamenilor de la stand. Pentru o afacere locală, este un criteriu pe care puțini îl înțeleg: să comunici într-un mod autentic, personal și onest. Uite așa, pentru o gură de răcoare pe timp de var și un sentimenti autentic de Făgăraș, vă recomand berea Augusta.
Croații se laudă că au cam ieșit din zona neagră după trecerea la euro
Dacă tot a venit vorba de afaceri locale, am citit pe Panorama despre poticnelile Croației de la trecerea la euro. Dacă vă vine să credeți, că mie mi-a fost greu să o fac, nu prea există, iar mulți croați spun că economia și-a revenit după șocul avut la începutul anului 2023. Poate că oamenii nu au perceput eventualele sincope sau măriri de prețuri ca fiind cauzate de trecerea la zona euro, ci datorită inflației, iar acest lucru le face adaptarea puțin mai facilă. Bine, economia Croației oricum se baza în mare parte pe euro și înainte. Adică, să luăm turismul, 20-25% din PIB: aveai opțiunea de plată oricum în euro cam pe oriunde, iar restul îl primeai în kuna. Cum reușeau ei să fiscalizeze treaba asta? Habar nu am, dar, așa funcționau lucrurile în cei doi ani în care am tot mers acolo. Oricum ar fi, ei sunt acum mai euro decât erau și înainte, chiar dacă au și ei temerile lor: depopularea și îmbătrânirea populației, prețurile la imobiliare care au cam sărit după intrarea în zona euro și că trece vremea peste Luka Modric. În rest, pare totul în regulă.
Hai să ne veselim puțin, că doar am fost în primele rândul la concertul Zdob și Zdub de la Făgăraș Fest. Prieteni, băieții ăștia chiar știu să facă show și să pună lumea în mișcare. A dansat Anabel cu mâinile pe sus, inclusiv cu mâna ce o fost ruptă.
După un așa concert, a doua zi, au fost despre jocuri, relaxare și Turul Ciclist al Sibiului, unde am prins proba de contratimp din centrul orașului. Așa poftă de pedalat mi-a creat evenimentul că mi-am spus că e musai să revin la T-Challenge anul viitor. În plus, Sibiul e fain de tot, zona centrală are un aer sloven, așa, vorba Ameliei.
Dilemă: Cum să urci Transfăgărășanul în mare stil altfel decât cu o bicicletă fixie?
Contratimp - The Witcher
Cum eu funcționez în decalaj, m-a prins The Witcher. Da, da, bla, bla, că o fi prea târziu, că am pierdut trendul. Bobinez așa, seara, pe când pot și atunci când substitui Jacques Derrida sau pe Yanis Varoufakis, autorii care se află momentan în lucru. O să văd unde duce drumul ăsta, dar, deocamdată, e pe modul relaxare.
Dilemă: De ce sare lumea să se pozeze cu politicieni?
Pe data viitoare, vă spun o chestie tare de tot, pe cifre: cum băncile sunt pe plus și după ce ți-ai făcut refinanțare cu rată mai mică.
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)