#frânturi 47. Fuga de țară, cum să mănânci mai ieftin la Roma ca-n Cluj, un ultra și cele mai bune paste mâncate vreodată
#decitit #devăzut Am găsit un fel de rai pe o plajă necomercială, cât de ieftine sunt casele lângă Roma comparativ cu cel mai scump oraș al României, Cluj-Napoca
Plecatul în afara țării te pune pe gânduri în ambele sensuri: hai, le au și ei pe ale lor rele și hai, mai jos ca la noi nu prea se poate. Revenirea în țară, în schimb, te bagă în depresii, te pune pe meditat de nu-ți vine a mai ieși din zona aia. Ai impresia uneori că țara noastră este acel tărâm unde se sfârșesc toate. Dacă ar fi intrat cineva străin să citească ce s-a mai întâmplat prin România în luna august, și-ar fi pus mari semne de întrebare cu privire la cam tot ce se întâmplă pe aici. Se trag sfori, se trage tare pe nas sau unde pică, se merge tare, se trag aere piaristice de orașe de top, când-colo, pute de-ți mută nasul până-n centru (vezi Clujul). No, ați prin ideea și ați mai prins și faptul că dau mereu exemplul Clujului pentru că este orașul în care locuiesc.
Între timp, pe surse, am aflat că încă se mai dau spăgi în anul 2023. Oarecum și dintr-un anumit punct de vedere, m-am mirat, dar, ei bine, și orașul acesta mult lăudat e tot în România și că suntem încă atât de departe.
În 2022, aproape 50.000 de români au emigrat definitiv din România, potrivit datelor furnizate de Statistică. Adică, au ieșit din țară și nu vor mai reveni pe aici decât cel mult în vizită la rude sau prieteni. Poate din cauza celor de mai sus, poate că e prea scump traiul pe aici comparativ cu ceea ce oferă, cine știe. S-au dus și mulți se vor mai duce pentru că se pune serios problema locuirii, a calității ei.
Cum să mănânci mai ieftin la Roma precum la Cluj-Napoca
Excepție o anumită paletă de produse și servicii care sunt clar mai scumpe prin afară decât prin România, pare că totul este mai ieftin, cel puțin mai ieftin ca la Cluj. Ei bine, putem începe cu mâncarea. Fie că a fost vorba despre orășelele istorice de pe malul mării Tireniene (Sperlong, Gaeta), fie de Ladispoli, Roma, Padova sau Asissi, nota de plată la o masă pe care am fi luat-o și la Cluj, cel puțin cantitativ, calitativ nici poveste, a fost mai mică. Atenție, vorbesc de centrul Romei, o terasă vis-a-vis de Biserica Papală Santa Maria Magiorre. Da, la bere, sigur, știu locuri în Cluj unde poți bere bună la preț decent comparativ cu unele practicate pe dincolo. Croația încă stă bine în privința asta, dar, Italia, Slovenia, Austria și Slovaci au prețuri măricele la bere.
Să trecem la haine: outlet sau nu, cam totul este sub ce am lua de pe la noi, preț pe calitate. Să vă spun că mi-am luat un rucsac Salomon de alergare cu 49 euro? Fetele și-au luat și ele chestii la care aici te uiți de vreo două ori. Cum se poate una ca asta, totuși? Avem noi salarii mai bune precum italienii? Hai, cu slovenii e altă poveste: toată lumea de la vest de ei vine să le vadă țara. Așadar, cerere foarte mare pe micuța lor țară. O fi vreun argument, ce să spun.
Cele mai bune paste italiene au fost pe plajă
Mă temeam cumva de prețurile de prin Italia la fel cum m-am temut de al lor ferragosto. Între timp, am supraviețuit cu brio ambelor încercări. La ferragosto, am celebrat cu ei pe plajă, a fost chiar foarte frumos. Totuși, la Lido Gelf il Pirata, departe de tumultul comercialului, unde am fost singurii turiști străini din zonă, ne-am simțit cel mai bine dintre zonele de plajă. Relaxant și liniștit, am avut parte de oameni faini, serviabili și amabili, care ne-au oferit puțin din adevăratul spirit italian.
Am mâncat cele mai bune paste ever, cu ce aveau în bucătărie în ziua respectivă, fără meniu. O porție a costat 12 euro. Berea de mai jos era cam singura opțiune, dar nu a fost de evitat. Cafeaua, genială, evident, în stil italian - shot-uri tari, băute în picioare, direct la bar. La preț, nimic nu poate bate cea mai ieftină cină luată vreodată prin excursii - pizzele astea luate la mână și mâncate la o masă de pe o străduță din Fondi - cost total, 18 euro. Ce vedeți mai jos, sunt cam ce o rămas de pus la pachet.
Am condus ceva pentru toate acestea, dar, ele au venit la pachet cu o sumedenie de alte și alte chestii. Am cunoscut atât fața bună a zonelor, dar și partea mai puțin roz: oamenii abandonează centrele istorice ale orașelor în multe zone necomerciale în detrimentul unor locuințe mai mari la periferie, indiferența autorităților italiene față de unele chestii aparent banale - m-am certat cu poliția locală din Fondi pentru că erau unii parcați pe locul plătit de mine. Am simțit puțin românism aici, eram obișnuit la mine-n țară, nu acolo. Prieteni, se pot chestii nasoale și la ei, dar, parcă noi începem să devenim campioni la toate.
Totuși, dincolo de toate acestea, rămân peisajele, rămâne infrastructura care m-a dus în 25 minute cu trenul în centrul Romei, rămâne oferta la mâncare, haine, servicii sau alte cele, vedeți mai jos.
Un apartament lângă Roma, mai ieftin ca unul în Cluj
Bălăurind pe străduțele orășelului Ladispoli, am dat peste o agenție imobiliară. Evident, am început să ne holbăm la anunțuri. Să vă spun că am găsit apartamente la 140-165.000 euro? Să vă spun că am găsit casă la 265.000 euro? Ei bine, de acolo, trenul mă duce în 25-30 minute la Roma Termini, gara loc centrală, de unde ai o rețea complexă și completă de transport în comun. Adică, în mai puțin timp decât face troleul din Mănăștur până în centru pe 5-6 km. Trenurile lor regionale circulă cu viteze și de 150-175 km/h, date afișate pe ecranele existente în fiecare vagon. Desigur, fiecare stație este anunțată în italiană și engleză, ai aer condiționat și știi sigur ce temperatură este în exterior. De ce pot, oare? La noi, o familie recent revenită în România, a făcut șase ore și jumătate între Oradea și Cluj-Napoca. Șase nenorocite de ore pe 150 km sau câți or fi!! Spun toate cele de mai sus nu din poziția vreunui admirator al Italiei. Din contră, am rezervele mele măricele legate de această țară.
Atunci când începe UTMB, eu alerg la CugiRace
Să închei, totuși, și să vă anunță că începe UTMB, adică un soi de cea mai faimoasă cursă de pe Pământ. Eu voi alerga la Cugir, în schimb, la Cugirace, proba de ultramaraton la care am mai alergat și anul trecut. De această dată, am și un țel adiacent celui existent mereu și mereu al terminării: sub 10 ore. Acum, oi vedea. Papuci noi am, am revenit la Decathlon cu ocazia asta, renunțând la Hoka pe zona de trail, pare că mă simt bine, să vedem ce zi prind.
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)