#frânturi 54. Rețelele și demențele lor, viitorul prin realitatea augmentată, strategica și logica sensului
#decitit despre inepțiile din rețele, despre orașul viitorului prin realitatea augmentată și logica sensului
Nu știu voi cum sunteți, dar, eu am cam obosit. Un politruc s-a luat de o jurnalistă pentru că a respectat niște reguli impuse de un stat aflat în război. Apoi, rețelele de tolomaci de pe online au mutat toată atenția de la toate războaiele astea din lume fix pe scena asta. Dilemă: ce este în neregulă cu noi? Sunt atâtea întrebări acolo, atâtea enigme și stăm pe un butoi de pulbere, ne zboară gloanțele pe la urechi, iar noi ne agităm de ce era doamna aceea pe jos, iar un tip se plimba liniștit cu bicicleta.
Tot din rețele. Se dă un concurs între școli. Se dă un cadou, premiu, ce doriți. Ajung două școli în finală și începe bătălia pentru voturi/ like-uri. E bine până aici, doar că duelul s-a transformat în demență, iar școlile au ajuns să cumpere listele de votanți de prin Asia sau Orient. Ba unii, ba alții. La început, am susținut aprig o anume școală, nici nu mai contează de unde, până m-am dezumflat cu totul: practica exact ce acuzase că făcuse ailaltă școală, fabrica voturi. Parol! #bănene, dar, noi când ne facem bine, vă rog? Ce nu este ok cu noi? Dacă aș fi fost sponsorul acestui eveniment, le excludeam pe amândouă și dădeam premiul la ultima clasată, școala din cel mai mic oraș. Ei bine, nu-s.
Uneori, e bine să mori frumos pentru o idee, doar uneori. În rest, strategica. Apropo de asta, de strategii și combinații de n luate câte vreți, obțin informații din tot mai multe și variate locuri că o luăm la vale rău în privința managementului…și nu numai. Ce nu este ok cu noi, din nou? Două spitale diferite clujene, cam aceeași situație: oameni extenuați de sarcini, lipsă de personal, atitudine dezumanizantă a unei părți bune a personalului față de pacienți (oameni sau animale, căci un spital este mai special), decizii aiuritoare și altele de genul. Pfiu, parcă se stabilizaseră lucrurile, au crescut salariile, iar mediul părea ok. Ei bine, nu este deloc. Altă instituție, cam aceeași mâncare: managementul se luptă din greu să dea bine la imagine, dar, atât. Personalul, în schimb, e cum pică: unii mai răsăriți, alții reduși la tăcere sau sictiriți cu totul. De firmele din IT nu vă spun, vedeți pe
. Alte surse mi-au șoptit în cască faptul că există deraieri sau ieșiri din minți și la firme serioase de prin alte domenii. Nu ies la iveală, încă, dar, pot ieși oricând, e vorba doar despre o mână mai tare cu un ac pus bine pe balon. Răsuflare…Ușurare, că e vineri și vin câteva zile libere. Vom porni spre Iași, un oraș pe care am dorit mereu și mereu să-l descoperim.
Orașul viitorului în ochii unor copii
Până atunci, am descoperit orașul viitorului cu ajutorul realității augmentate, având pe fundal vocile copiilor care au participat la proiect. Printre ei, Amelia. Mă bucură acest performance artistico - tehnologic, m-a bucurat entuziasmul copiilor la lansarea de pe Eroilor, mi-ar fi plăcut să fie mai multă lume….pentru ei, pentru proiect. Ciudat, că putea profita de pe urma evenimentului, școala a ales să nu fie prezentă. Sper ca proiectul să continue, să obțină finanțarea necesară pentru etapele următoare, când vor putea fi incluse mai multe școli.
E tot despre viitor, orașe, locuri din oraș. Copiii au darul de a face inconștient actul, iar artiștii îl împing spre artisticitatea sa. Citind prezentarea din cartea primită de la orgnazatori, mi-am dat seama că tot ceea ce făceau copiii la întâlnirile cu artiștii și arhitecții erau performance-uri încă netranspuse artistic. Aveau nevoie de o învelitoare, de transformare.
Noi avem nevoie de pauze, de o pauză. Uneori, e bine să ne-o acordăm.
Logica sensului
Să închei printr-o veste bună: dacă tot am ratat evenimentul de lansare a cărții Pedagogia autonomiei, vă anunț o apariție foarte faină - Logica sensului, Gilles Deleuze, în traducerea lui Bogdan Ghiu. Cartea a caldă, a apărut de câteva zile la Editura Tact. E și la reducere.
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)