#frânturi 72. Creiere în container, încă un creier, manipulare, management și nomadism digital
#decitit dilemele legate de acest creier în container care dă uneori rateuri, ChatGPT, sau despre psihozele manipulării datelor sau...oamenilor
Cât de creative sunt creierele în container?
Cum ar funcționa creierele în container ale lui Hillary Putnam ? Cel mai probabil într-un mod difuz și confuz, fără posibilități de raportări proprioceptive și perceptive. Ar ști ele că sunt închise? Nu, închise sau legate în lanțuri, nu vor putea vedea adevărata lume de dincolo de ziduri.
În fluxul actual de evenimente zilnice, ai nevoie de încă un creier, de mai multe creiere. Trebuie să insiști pe subiectul acesta, însă vei ajunge în alte zone alte tale.
Umanitatea însăşi nu dispune de anticorpi împotriva tehnologiei, văzută ca un mecanism de dez-umanizare, cu valențe epidemiologice. Umanitatea este virusată de „aberaţiile” ştiinţei-tehnologiei, care nu fac altceva decât să conducă omul către un fel de sfârșit al său, așa cum am văzut că ar asuma Jean Baudrillard. Nu ar mai exista niciun fel de integrare sau re-asamblare a umanităţii în contextul epuizării sau a diluării sale în tehnică.
Mașinile produse de om nu pot fi mai mult decât ele însele, în vreme ce omul trece de acest punct, iar argumentarea lui Baudrillard este una pro-umanism și critic la adresa trans-umaniștilor. Oricum ar fi, scriitura lui Baudrillard presupune și o tentă post-umană, în care omul telecomputer își oferă un spectacol al inteligenței și al creierului său.
ChatGPT 4o is down. Serviciu indisponibil
Creier în container sau explozie de creativitate și exacerbare a funcționalitate a unei minți fictive, virtuale, a partenerului tău tăcut? Astăzi, creierul virtual a clacat, surmenat de atâtea interogări și cerințe. 503, atât a putut după câteva solicitări nici nu foarte complicate. Încercasem o unduire lină a imaginației creatoare virtuale până la limita unei fracturi logice care l-a bulversat pe creierul din container. Într-o altă eroare de judecată, încurcase CMS-ul pe care era construit un website. Îmi prezentase soluția ca fiind un Wordpress, eronat. Apoi, fără să-și ceară scuze. Continuând tirada psihotică, trece lejer din eroare în eroare, menționând Hubspot ca tehnologie. L-am lăsat în pace, în bulversarea sa. Apoi, a căzut de tot, pe când să editez subtitrarea unui video pe care mi-l procesase.
👉 E fascinant modul în care ți să arată acest creier în container ca stăpân absolut al datelor, manipulator al informației. În schimb, el se comportă ca un amărât ahtiat după puterea dată de cunoaștere, precum puterea dată de cei care managerăesc. Iluzii deșănțate și deșarte.
Calapod fictiv - creier în container vs creier uman
Managementul datelor este o chestiune care te duce cu gândul la o mega-organizare. Nu ți-ar trece prin cap, evident, nici măcar vreo amărâtă formă de psihotism managerial tipic speciei umane. Creierul în container plimbă și manipulează datele, creierul uman duce o luptă lipsită de sens pentru managementul în sine. Contagios, virulent, virus. Creierul uman ține la management mai mult decât ține creierul în container la manipularea datelor. Paradigma s-ar putea schimba, căci Bayer analizează opțiunea renunțării la șefi.
Trendul AI
Peste tot est despre inteligența artificială, indiferent de natura evenimentului: finanțe, producție, e-commerce, ceva trebuie să fie despre AI. Nu mai există user care să prea ia controlul, ci unul care l-a cedat complet: userul se lasă purtat în voia unui creier în container, hipnotizat de mirajul conversației și iluminărilor cognitive. Utilizatorul poate avea acces prin intermediul său la o lume iluzorie, privind la ea ca printr-o fereastră și participând activ la ceea ce se întâmplă dincolo. Adică, un soi de spațiu virtual dedicat cunoașterii/ informației sau lumilor iluzorii. Consum, consum de date, manipulări și solicitări la motorul central care râșnițează în infinitul virtual.
👉 Trântor real. Nomadismul utilizatorului în spațiul virtual îl face asemănător trântorului (le flaneur) lui Charles Baudelaire sau asemănător acelui Data Dandy al lui Geert Lovink. Există, totuși, și o diferențiere destul de clară. Data Dandy iubește să-și expună colecția sa de date altor utilizatori, însă este similar unei non-identități, corespunde perfect ascensiunii internetului. Net-surferul este echivalentul acestui the flaneur al lui Baudelaire, în vreme ce user-ul navigând un spațiu virtual, precum spațiile din jocurile video, este identic cu exploratorul secoului XIX, doar că mai leneș, mult mai leneș.
👉 Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)