#frânturi 73. Locuri, lucruri, din muzeu în peșteră, emitenți de ceva și o bihoreană de nu mai știu cu cine vota

#devăzut ceva de la Peștera Urșilor, Muzeul Octavian Goga, emitenții de cunoaștere absolută sau cum să tăcem

Locuri, lucruri…

Cea mai mare tristețe e atunci când dai peste un loc fain care nu e pus frumos în evidență. La fel se întâmplă cu toate cele de pe lumea asta, de la locuri la lucruri, de la idei la proiecte sau chiar la companii. Să ai sub nas un lucru fain și să nu poți face mare lucru pentru că…lăsați, revenim la locuri, că despre ele este vorba acum. Dădeam doar niște exemple aievea. 

Peșterea Urșilor - între încântare și rămas pe gânduri

Loc fain, peisaj minunat, apus de soare sublim, un sătuc mirific, cazare pe măsură, dar unele chestii care te pun pe gânduri: de ce ar veni oamenii aici să se cazeze? Serios, și-a pus cineva întrebarea asta? Am stat la o pensiunea superbă, scoasă pe piață anul trecut abia, mâncare și servicii ireproșabile, însă fără prea mulți clienți. Peste noapte, au fost ocupate doar două camere, noi și încă alți doi turiști veniți din Arad. Peste drum de pensiune, teren nearanjat, plin cu clădiri abandonate. Ok, aici, dacă ar fi fost amenajate câteva zone de loisir sau promenadă, pierdut timpul la umbra copacilor sau cărare spre vederea apusului de soare, 4-500 m, cred că ar fi crescut puțin perspectiva asupra zonei. E un soi de nu ai ce face sau nu se întâmplă nimic de îți scade entuziasmul. Rămâi doar cu gustul ușor al localnicilor transformați peste noapte în vânzători ambulanți la tarabele care vânează câțiva mușterei. 

Faceți voi analogii de genul cam prin orice alt domeniu, căci, se poate. 

O altă cădere-n contemplații: Muzeul Octavian Goga

Prieteni, locul găzduiește niște lucruri incredibile, pornind de la arhitectura castelului și ajungând la obiectele sau cărțile expuse. Evident, există un dar…dar, ce ați avut cu toaletele? Un astfel de loc, o casă memorială a unei astfel de personalități din istoria și cultura autohtone ar trebui să fie impecabil, din toate punctele de vedere. Iarăși, bătea vântul la capitolul oaspeți, dar, hei, să zicem că aici e loc de culturalizare și e mai greu cu asta decât în cazul unei peșteri spectaculoase. 

Bine că au reușit să vadă fetele Les fleures du Mal a lui Baudelaire într-o ediție de buzunar. Cum adică de buzunar, cine ar reuși să citească așa o carte de mică? Cum se putea relaxa Goga într-un astfel de loc, dumnezeule…

Emitenții de cunoaștere

Am văzut un clip cu un interviu al lui Daniel David, psihologul român cognitivist și, de ceva vreme, și mai celebru pentru funcția de rector al UBB. Tema abordată: românii nu mai știu să tacă dracului, ei sunt cunoscătorii absoluți, emit doar cunoaștere. Părerea lor este cunoașterea însăși, nu se cade nici să pună întrebări, nici să tacă. Vă sună cunoscut? La noi, orice eu cred că sau din punctul meu de vedere înseamnă: așa e firesc și normal sau corect, pentru că eu dețin cunoașterea absolută, eu sunt absolutul. 

Emitenți de nimic: școala

Clipul fetei de la o școală din Ineu, cel devenit viral zilele acestea pentru sinceritatea cu care eleva spunea lucrurilor pe nume, vine într-un moment în care fetele mele nu au nici cea mai mică tragere de inimă pentru a merge la școală. Fie că nu fac mai nimic la multe materii, fie se lovesc de atitudini anoste și de an 1985. De exemplu, la materia aia la care ar trebui să intre în contact cu un calculator și să li se arate ceva pe el, orice, învață chestii din caiet, pentru că nu au laboratoare. În 2024, în Cluj-Napoca. Se merge pe ideea: hai să facem ceva pentru notă. Cunoaștere, spre zero. De altfel, povestea a cam început să se repete constant de o vreme încoace la mai multe materii. Dilemă: păi, nu se mai iese în stradă acum pentru chestii, domni profesori? Nu mai zic nimic de capitolul pregătire pentru viață, societate. Zic și eu…

Scurte

👉 Am votat, nu cu cine trebuie, ci cu cine trebuie să fie de folos. 

👉 Una bihoreană de la Conacul Peștera Urșilor, o pensiune nou-nouță cu un personal drăguț și amabil, plus ceva italienesc, de esențe. Vedeți mai sus, a fost cum a fost, de ar mai veni încă…

👉 Conduc zilele acestea un Passat, o mașină banal de utilă, debordant de practică, care nu îți oferă niciun sentiment măreț la volan, dar te duce și aduce comod, econom și elegant. În continuare, nu-mi place VW, dar, mă uit la atributele de mai sus și zic jos pălăria!

👉 Ne pregătim psihic de Croația, deși eu am redus sistematic lecțiile de croată…ce tâmpenie.

👉 Weekendul acesta a fost Maraton msg Apuseni, prima ediție la care absentez după ceva ani de participări. Genunchiul e bine, pocnește în continuare, dar nu mai doare.

👉 Al doilea weekend la rând în care am lucrat una-alta, pe alocuri și creativ, dar, mă tem că nu se vede nimic. Asta e.

👉 S-a încălzit…

---

👉 Nu uita, până în 2050

• Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!

• 99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!

• Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor

• Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze

• 10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă

• 80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.

Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)