#frânturi 97. Despre încredere și altul străin. 2 roți, strategie de dezvoltare a turismului
#decitit despre cum anume influențează gradul de încredere relaționarea și succesul unui proiect.
Una dintre cele mai interesante cazuistici specifice sintagmei working team este legată de încredere. Spectrul colaborării ține, la fundamentul ideii în sine, de cât de mult ne bazăm pe cel cu care setăm și împingem fluxurile într-un mod armonios. Să lăsăm la o parte deja celebrele cutume colective, adânc înrădăcinate în mentalul nostru colectiv, exprimate prin să moară capra vecinului, atitudinile egocentriste sau actele malițioase și de sabotaj, și să ne ducem în zona în care carențele în privința încrederii faultează comunicarea, relaționarea în sine, chiar dacă lucrurile erau/ sunt așezate pe un făgaș pozitiv. În unele cazuri, apare la orizont o alteritate salvatoare, un altul extern care este înzestrat cu puteri depline, cu încredere, uși deschise, atitudini productive din partea tuturor, plus alte și alte asemenea ustensile atât de necesare conceperii relaționărilor de succes.
Altul străin/ extern vine cu aură, deține izbăvirea întru împlinire într-un context al lipsei totale de încredere în altul din interior, cel deja cunoscut. Altul din exterior (se) comunică altfel, este cel care devine/ este dorit, este enigmaticul, fermecătorul care produce farmece. Toți alții au produs și făcut lucruri mult mai bune și de dorit decât cei de aici, din proximitate. În esență, relaționarea este dinamizată exact de introducerea în ecuație a străinului ca altul.
Acum, despre face-a-face cu străinul, nu cu cel din proximitate. Relaționarea aduce alteritatea, pe acel absolut altul – ca străin, în spațiul semi-intim al subiectului care vrea să relaționeze, colaboreze. Cu ce preț? Uneori, cu alterări, de sens, de sine, de ideea generală de la care a pornit totul, căci alterarea noastră se produce în momentul internalizării altora. Afișăm o ospitalitate pentru absolut altul-străin cu care relaționăm sau altul pe care îl (în)corporăm, precum străinul din cyberspațiu, devenit un subiect virtual. În același timp, de exemplu, filosoful Emmanuel Levinas vorbește despre o responsabilitate pe care o purtăm față de cel cu care relaționăm pentru că sintagma corectă este: a fi în relaționare/ în relație. Aici ar trebui să stea încrederea, în/ pe responsabilitate, însă, ei bine, elementul disruptiv este exact mentalul colectiv care se calchiază peste percepția asupra străinului altul.
Așa stau empiric lucrurile, altul străin este credibilizat și crezut exact în timpul construcției unei relații. Vedem asta mai peste tot în cultura noastră, de la școală până la compania pentru care lucrăm sau vrem să lucrăm. Exact în acest mod pot fi făcute funcționale echipele, încorporându-l pe altul străin, nu zeificându-l. Pentru cei care sunteți din branșă, un exemplu elocvent ar fi echipa internă care este pusă în proiect/ relație cu externul străin - consultantul extern. În general, capitalul de imagine și încrederea sunt complet disproporționate în această schemă, în favoarea celei din urmă, evident. A fi în relație, fie și în modul acesta disproporționat, este un soi de a fi în pasaj, într-o constantă devenire/ transformare, ceea ce implică o fractură căreia îi scapă sensul - existenței de moment, relației în sine sau scopului ultim al actului.
2 roți, strategie de dezvoltare la nivel de țară
Unul dintre pariurile sigure ale unei dezvoltări accelerate este infrastructura velocipedică. Ei bine, croații par să fi intuit acest aspect, dar, sunt destul de departe de țintă. Au anunțat recent în strategia națională de dezvoltare a turismului că își doresc să atragă turiști pe tot parcursul anului, nu doar la nivelul sezonului estival. Cum? Ce poți face în Croația în luna aprilie?
Sigur, dacă ne uităm la vecinii lor sloveni, vom vedea că turismul lor nu este unul de sezon, ci pe parcursul întregului an. Așa vor și croații și o vor face pentru că, aparent, au tras lozul câștigător: clima lor le permite să pedaleze mult mai mult decât o pot face slovenii, niște obsedați într-ale ciclismului.
Anul acesta, am observat o înclinație mai mare a lor înspre ciclism, cel puțin în Istria puternic influențată de vecinii sloveni și italieni. Au început să traseze piste prin orașe și între localități, rute de bicicletă pe plaje, traversând sătuce pitorești și să țină cont de prezența celor care aleg tipul acesta de recreație. Au minusuri, evident, dar vor recupera ecartul, sunt sigur - pistele nu au informații despre lungime, orientare sau destinații, nu sunt semnalizate ok în multe locuri sau chiar nu știi pe unde sunt amplasate.
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)