Site-uri de modă
La începutul secolulul al 20-lea, arta a abandonat în mare măsură una din funcțiile sale, dacă nu funcția sa de bază, zugrăvirea fiinţei umane.
Să începem încetuș, printr-un articol de Lev Manovich, tradus de Paula Toma pentru Revista irregular F, proiect pe care l-am coordonat acum câțiva ani.
La începutul secolulul al 20-lea arta a abandonat în mare măsură una din funcțiile sale, dacă nu funcția sa de bază, zugrăvirea fiinţei umane. În locul acesteia, majoritatea artiştilor și-au îndreptat atenția spre alte teme, precum abstractizare(abstracţie), obiecte industriale şi materiale (Duchamp, minimaliştii), imaginea media (arta pop), figura artistului în sine ( performanţă şi arta video), sau, cel mai recent, data (net art). Când artiştii îşi focalizau atenţia pe figura umană (spre exemplu: Picasso sau De Kooning), deseori era doar o scuză pentru a investiga posibilităţiile picturii sau condiţiile reprezentării în general. Acei puţini (Kokoschka, Giocometti, Bacon) care au continuat să descrie figura umană în loc să înregistreze toate greutăţiile ,,condiţiei umane”, au înregistrat doar – situaţia întunecată a acestei condiţii, mai curând decât întreaga gamă a ipostazelor umane.
La începutul acestui secol, şi după încheierea Războiului Rece, încheierea post-modernismului, şi invenţia Web-ului, dorim să fim optimişti. ( Iar dacă încă vă simţiti înstrăinaţi sau pur si simplu indispuşi, sunteţi iremediabil în urma timpurilor –deci doar luaţi Prozac şi alăturaţi-vă petrecerii globale!) Dorim să ne reimaginăm. Dacă arta vizuală, iremediabil blocată în reciclarea istoriei sale recente din nou şi din nou, nu ne mai poate ajuta, încotro ne putem întoarce?
Se introduce moda. Moda este tot ceea ceea ce nu este arta contemporană: e legată de frumuseţe, este cu adevărat conştientă de istoria sa de-a lungul a mai multor secole, mai curând decât doar de decadele recente, este stratificată semiotic mai mult decât cel mai complex Photoshop în care ai lucrat vreodată, şi are o constrîngere mereu prezentă ( şi doar constrângerile pot duce la adevărata artă)—figura umană. Această constrângere oferă artei modei vitalitate(dinamism), optimism şi inventivitate proprii. Alături de modă şi cinematografia poate fi denumită arta figurii umane, dar reprezentarea sa este prea realistă, limitată la o viaţă care chiar există. În contrast, moda, sau măcar partea sa de avantgardism, invită a o întrebare mai jucăuşă, mai optimistă—ce altceva ar putea fi fiinţa umană? Ce s-ar fi întâmplat dacă evouţia darwinistă ar fi făcut câţiva paşi diferiţi? Deci, nu trebuie să aşteptăm până când oamenii de ştiinţă vor tranşa DNA-ul nostru pentru a ne reinventa—deoarece moda învârte noi definiţii ale omului încontinuu.
Una dintre cele mai bune trăsături ale mass-mediei Web este înţelegerea. Dacă eşti într-o dispoziţie enciclopedică, du-te pe www.firstview.com , unde poţi căuta colecţii a sute de designeri, de la A.A. Milano la Zucca, şi toţi între aceştia, din ultimii 5 ani. Un catalog separat al clipurilor video este deasemena accesibil. Toate colecţiile sunt gratis, exceptând * cea mai recentă (i.e., toamna 2001) care solicită o mică taxă de acces pe oră. Dacă priveşti moda ca modă, ai putea fi intimidat de taxă, în cazul meu, am frunzărit fotografiile fără sfârşit precum un atlas de biologie imaginară, nu mi-a păsat în mod particular de designer sau de an. ( una din colecţiile mele favorite de pe site este Michiko Koshino Toamnă 1996 femeile sunt gata să poarte)
Pentru eleganţa ultimă în Web într-un stil suedez, îndreptaţi-vă către site-ul Costume National. Un background şters şi aspectele minimaliste creează un contrast puternic cu fotografiile de modă colorate şi dramatice (în segmente ,,screenplay”). Aparent simplu, la început, site-ul conţine surprize fără sfârşit, precum compoziţii abstracte care introduc fiecare colecţie. Aici, bogata tradiţie a abstractizării geometrice a secolului al 20-lea s-a întâlnit cu imaginaţia simbolică a modei contemporante prezentată prin intermediul designului Web cel mai bine.
Aproape la fel de inventiv precum site-ul Costume National şi la fel de elegant( totuşi într-un distinct stil francez), acest site pentru luxurioasele creaţii Louis Vuitton prezintă totul de la accesorii la noua colecţie de ghiduri de călătorii Vuitton. Deşi colecţiile Vuitton, în sine, sunt prea clasice pentru gustul meu, m-am simţit reînnoit doar navigând pe site. Aceasta dovedeşte că interactivitatea în sine poate fi la fel de senzuală precum cea mai bună lenjerie de corp realizată de un renumit designer francez.
Pentru un posibil viitor al modei, îndreptaţi-vă spre Nike iD, parte din site-ul Web NIKE. Omorâţi-vă timpul cu regulile de personalizare a unei noi media unde puteţi construi propria cărare spre o poveste sau să vă personalizaţi propria pagină, în lumea industrială aceasta rămâne în mare măsură un vis. NIKE ID face un pas spre transformarea personalizaţiei în realitate: site-ul îţi permite să realizezi pantofi unici alegând combinaţiile de culori şi ID-ul tău(o combinaţie de litere şi numere) care vor apărea pe pantofi, un fel de plăcuţă de înmatriculare personalizată. Odată ce ai introdus informaţiile, pantofii personalizaţi îţi vor fi trimişi în câteva săptămâni. Precum site-ul explică în totalitate, „ exprimarea sinelui este în adâncul inimii naturii umane… şi cu NIKE id, când defineşti cine eşti prin intermediul pantofilor personalizaţi, adaugi puţin suflet în tălpile tale.” În domeniul culturii de consum, „originalitatea” lui Picasso câştigă în faţa ,,gata confecţionatului” lui Duchamp.
Tags: artă, Bacon, Duchamp, Giocometti, Kokoschka, minimaliști, Picasso, post-modernism