#frânturi 28. Angajatul verde sau supliment pentru reducerea amprentei de carbon, sustenabil, durabil, eco și tot ce trebuie #runcommuting
#decitit și #devăzut cum angajatul se poate transforma într-un veritabil supliment pentru reducerea amprentei de carbon, atât a companiei, cât și a lui. Parol!
Sustenabilitate, dezvoltare durabilă, grijă față de mediu, economie sustenabilă și multe altele, concepte tari care conturează trenduri urmate de multe companii. Lumea privește din unghiuri diferite, dinspre management - posibil, presiune din partea consumatorilor în privința impactului activității propriei companii asupra mediului, dinspre angajați - sub forma unei dorințe, să o numim așa, ca propria companie/ angajator să manifeste interes pentru astfel de subiecte. Multe dintre ele și-au calculat deja reducerile în procente ale amprentei de carbon. Treaba asta este o chestie serioasă, căci și angajatul ar putea contribui individual la ea, dar, cine o ia în considerare. Văd mai rar, spre deloc, grija companiilor de a răspândi interesul lor verde, durabil sau sustenabil în rândul propriilor angajați. Să vedem și niște date, știu că vă plac:
Data collected from the current and future workforce indicates 94% of Gen Zs and 80% of millennials feel businesses have the responsibility of tackling wider environmental and social issues. The eco-conscious trend is echoed by consumers: 90% of business leaders believe they will feel the pressure from consumers for their impact on the environment. These expectations, along with trends arising from the global pandemic, are altering which employee benefits will be most important in attracting and retaining employees. (sursa)
Așadar, interesele nu se unesc undeva pe la mijloc. Faceți puțină abstracție de ce anume fac eu, căci v-am tot bătut la cap cu asta, dar, ce ați spune de ideea ca angajatorii să promoveze un concept de genul: angajatul verde/ green employee (nume împrumutat de aici).
Nu e deloc abstract, e fezabil sută la sută. Cum bine știți, fiecare companie are tot soiul de beneficii sau politici în relația cu angajații săi. Cum ne plângem cu toții de prea multă poluare, prea mult trafic și prea mult stres cauzat de cele două la un loc, o acțiune care să vină de la companie spre angajator prin care să se încurajeze comportamentul verde în schimbul unor mici beneficii ar fi floare la ureche. Știu, nu s-ar face primăvară doar cu o floare, dar, prin puterea exemplului, ar putea să apară și alte flori. S-ar cam înmulți câmpul cu flori, am respira un aer mai curat și cei care folosiți mașinile zilnic ați fi mai puțin stresați. Ce tare ar fi ca cine vine la birou fără mașină să primească bonus plecarea cu 30 minute - 1 oră mai devreme sau să acumuleze puncte care se transformă după x zile în ceva - zile remote sau libere! Făinoșag curat, nu?
Da, principiul acesta nu se poate aplica tututor, căci sunt oameni al căror job este legat direct de utilizarea mașinii, dar nici discriminatoriu nu este. Pur și simplu, compania, care oricum anunța decizii majore sustenabile sau centrate pe mediu, își îndreaptă atenția și spre angajații săi privind acele politici. Nu e mare scofală, dar, la nivel de imagine și de întărirea relațiilor angajator - angajat, s-ar putea să conteze enorm.
Angajatul verde ar putea fi o găselniță foarte atractivă ce ar oferi un plus în privința flexibilității muncii angajatului și un punct pentru companie cel puțin la capitolul imagine. Chestia banală e că pur și simplu ar fi extrem de simplu totul, dar cu beneficii mari pe termen lung. Totul ține de dorință, de inițiativa internă, atât.
This means, high on the list is flexibility in working conditions; support for financial and mental wellbeing; access to work through technology; and participation in social and environmental initiatives. Companies must ensure they help employees recover if they want to avoid being washed out by the turnover ‘Tsunami’. Businesses stand to benefit too. Not only from securing top talent and engaging its workforce, but also from improved alignment to CSR policies and attracting capital investment. 25% of the total assets under professional management in the US are in sustainable, responsible, and/or impact investments and it's set to increase. (sursa)
Ce impact poți avea prin gesturile tale zilnice
Mare. În primul rând, trebuie să te gândești la acest lucru ca la o afacere de durată, căci ceea ce vei decide că vei face de mâine nu va avea un impact consistent începând…chiar de mâine. În primul rând, chestiunea cu florile, căci s-ar putea să fiți doar câteva flori. Apoi, că pur și simplu exemplele pozitive au tendința de a se răspândi mai greu. Ia, să vedem un exemplu de prin alte părți:
If a million people worked from home just one weekday a year, Canada could save some 250 million kg of CO2 emissions; 100 million litres of fuel; and 800 million fewer kilometres of mileage/ The David Suzuki Foundation
În plus, să nu uităm de marele beneficiu: pentru tine/ voi.
Small changes to your daily commute such as walking to work, running to work or cycling to work, eventually add up to huge results in terms of personal health and reducing your carbon footprint. (sursa)
Practic alergarea navetă de ani de zile
Am zis inițial că schimb #ride2work cu #run2work și că totul va arăta la fel. Ei bine, în mare, da, e cam la fel, excepție numărul de km mai mare pe care îl acumulez la final de săptămână, bagajul mai consistent pe care îl car zilnic spre birou și temperaturile la care ajunge corpul meu. Am început nebunia prin 2018, neavând vreo idee că acest concept era deja practicat de destul timp de multă lume în afara țării. Puteți regăsi pe acest site câteva mărturii și chiar sfaturi de la commute runners. Pare că site-ul nu a mai fost actualizat în ultimii ani, dar, sfaturile sunt încă valide.
Aici, v-am scris și arătat cum se poate face toată treaba aceasta cu om vs mașină.
Așadar și cu alte cuvinte, susțineți inițiativele verzi și provocați companiile voastre să le susțină la rândul lor. La urma urmei, cu acești pași mărunți, beneficiem de mai puțină poluare și trafic mai lejer, cei care vă decideți să nu vă lăsați mașinile acasă dintr-un motiv sau altul.
În cazul în care v-ați pierdut iarna
Am zis că, dacă tot sperați așa de mult să vedeți primii fulgi de nea, prima iarnă în care eu m-am săturat de așteptat și am declarat oficial lansarea dorinței de primăvară spre vară, am zis să vă momesc cu ceva din arhivă, de prin 2021.
Ultimele două capturi sunt dintr-o tură fenomenală de alergare din Slatine spre capătul insulei Ciovo, Croația, tură în timpul căreia mi-am spart capul din excel de zel. Mai exact, un zel care m-a proiectat într-o creangă apărută din neant de vreo câteva secole exact pe poteca pe unde eram eu. Un eu, desigur, care căsca gura și ochii la peisajele așternute spre Split. Ei bine, am făcut și eu un split și m-am trezit pe jos, cu fața însângerată. Eram singur, am reușit să opresc sângerarea și să-mi continui tura spre farul insulei. Era păcat să-l ratez. Așadar, vremuri bune vă doresc…fără zăpadă. Hai, primăvară, cu razele tale călduroase de vară.
#jesuis cine?
Cine să mai fiu, că, după trendul cu hashtagul ăsta aruncat în rețele acum câțiva ani și uitându-mă nițel la ograda țării noastre, ne vine fie să susținem o sumă consistentă de oameni prin #jesuis, fie să desconsiderăm o sumă 10x de alți oameni pentru tâmpeniile pe care le fac. Să începem, zic, cu politicienii de la noi. Apoi, am putea continua cu cine anume doriți voi. Idee e simplă: mie, cel puțin, îmi pare că lucrurile merg pur și simplu din inerție, altfel nu se poate. E bună dilema aceasta, dar, știți, e trist că schimbarea care ar trebui să vină stă agățată și în noi. Toate cele bune și rele țin de fiecare dintre noi, altfel, putem arunca totul în cârca unor autorități depășite și incompetente. Sau alte unor politicieni.
Noi ce facem să schimbăm ceva? De exemplu, ne sterilizăm câinii? De ce îi abandonăm pe câmpuri? De ce avem concepțiile acesta primitive în materie de crescut animale? Ei bine, cam multe de ce-uri pentru o societate care doar arată cu degetul spre niște cretini puși să gestioneze treburile țării. Îi cam lăsăm să facă asta, iar noi nu vrem să schimbăm nimic. Da, exact ca în cazul mașinilor din trafic! Aud mereu plângeri că traficul a fost infernal…din partea persoanelor participante la trafic! Concret, ele ce au făcut pentru asta? De autorități nu întreb, întreb doar de ele, de noi, de voi, de toți! Rămâne doar să ne aşezăm şi să regândim totul, vorba lui Slavoj Zizek. Dileme…
Nu uita, până în 2050
Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.
Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)